Știri

Lovitură de teatru. Banca Naţională a României se teme de „potenţiale corecţii fiscale efectuate în …

Membrii Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României au avut în vedere „incertitudini legate de potenţiale corecţii fiscale efectuate în acest an în vederea încadrării deficitului bugetar în plafonul de 3% din PIB”, atunci când au luat decizia de a majora dobânda de politică monetară de la 2,0% la 2,25%, săptămâna trecută, se arată în minuta şedinţei de politică monetară din data de 7 februarie 2018, dată astăzi publicităţii.

Este pentru prima dată când, într-un mod oficial, Banca Naţională anunţă că ia în considerare posibilitatea unor „corecţii fiscale”, care înseamnă de fapt majorări de impozit pe venit, impozit pe profit, TVA sau accize sau introducerea de noi taxe.

Practic, BNR ia în calcul faptul că guvernul Dăncilă va constata la un moment dat pe parcursul anului că nu are bani destui pentru a acoperi cheltuielile preconizate în buget şi va majora taxele. În 2017, guvernul Tudose a revenit cu acciza pe combustibil la nivelul din 2016, cu toate că aceasta scăzuse la începutul anului, pentru că nu mai avea bani destui să închidă deficitul la sub 3% din PIB.

BNR confirmă astfel temerile organizaţiilor patronale, ale mediului de business şi acuzaţiile unor parlamentari ai opoziţiei, precum Florin Câţu, senator PNL, care afirmă că guvernul se pregăteşte să introducă noi taxe, printre care taxa pe gospodărie sau taxarea băncilor, pentru a putea face faţă cheltuielilor.

Bugetul pe 2018 este foarte ambiţios, cu un nivel estimat al veniturilor de 287 de miliarde de lei, în creştere cu 11% faţă de anul anterior.

BNR aminteşte de incertitudinile legate de potenţiale corecţii fiscale remarcând incertitudinile legate de transferul către angajaţi a obligaţiilor privind contribuţiile sociale.

În plus, BNR critică dur politica guvernului de a aloca banii suplimentari obţinuţi din creşterea economică către consum – adică salarii şi pensii – şi nu către investiţii.

BNR afirmă că majorarea cu 0,25 de puncte procentuale a ratei dobânzii de politică monetară este reclamată şi de „persistenţa riscurilor în sens ascendent decurgând din conduita din acest an a politicii fiscale şi a celei de venituri sau dintr-o structură a cheltuielilor bugetare orientată în continuare spre susţinerea consumului în defavoarea investiţiilor publice”.

Orientarea cheltuielilor bugetare spre consum este de natură „să prejudicieze potenţialul de creştere al economiei româneşti”, să majoreze inflaţia şi deficitul de cont curent, apreciază BNR.

Cargando...

Membrii Consiliului de Administraţie al BNR au subliniat că există preocupări legate de structura creşterii economice şi de nevoia redresării solide a investiţiilor, mai relevă minuta BNR.

Nu este explicat însă cum se împacă această nevoie în creştere de investiţii, inclusiv private, cu decizia de a majora dobânda de politică monetară care va scumpi practic finanţarea necesară pentru aceste investiţii.

Cele mai ample discuţii din cadrul şedinţei au fost în jurul creşterii ratei anuale a inflaţiei, semnificativ peste valoarea prognozată. Deşi, s-a menţionat faptul că este foarte probabilă reintrarea expansiunii economice pe un trend de decelerare în intervalul T4 2017 – T1 2018, creşterea economică rămâne peste potenţial şi de aceea este necesară majorarea dobânzii de referinţă.

Unii membri ai Consiliului BNR au subliniat „caracterul temporar al străpungerii consistente a limitei de sus a intervalului ţintei anticipate a avea loc în acest an”, deci au susţinut că inflaţia va reveni în parametri după un puseu în primăvară şi poate că nu ar fi nevoie de o majorare a dobânzii.

Însă, în paragraful următor se menţionează că membrii Consiliului (toţi membrii sau o parte din ei? – nu este clar) „s-au arătat preocupaţi de riscul ca acest amplu puseu inflaţionist provocat de şocurile ofertei să genereze efecte secundare importante prin deteriorarea anticipărilor inflaţioniste pe termen mediu, implicit să amplifice eforturile şi costurile readucerii sub control a inflaţiei”.

În cele din urmă, temerile că inflaţia nu va putea fi ţinută sub control fără o majorare a dobânzii de referinţă la doar o lună după încă o majorare, de la 1,75% la 2%, au primat. Astfel, toţi cei 9 membri ai Consiliului de Administraţie al BNR au votat majorarea dobânzii de la 2,0% la 2,25%, se arată în încheierea minutei şedinţei.

 

 

(function(d, s, id) {
var js, fjs = d.getElementsByTagName(s)[0];
if (d.getElementById(id)) return;
js = d.createElement(s); js.id = id;
js.src = „http://connect.facebook.net/en_US/all.js#xfbml=1&appId=845100652222566”;
fjs.parentNode.insertBefore(js, fjs);
}(document, ‘script’, ‘facebook-jssdk’));
http://connect.facebook.net/en_US/all.js#xfbml=1

Source link

Cargando...

Leave a Comment

%d blogeri au apreciat: