Cine intră în UE după ce pleacă britanicii?


Sunt două întrebări grele. La prima aş răspunde că e puţin probabil să mai vedem curând un divorţ. Nu există în vreuna dintre ţările UE combinaţia care a făcut posibil referendumul convocat de Cameron, adică un partid guvernamental care să-şi joace realegerea pariind pe rămânerea în UE şi o opinie publică îngăduitoare cu propaganda mincinoasă care a susţinut ani de-a rândul avantajele despărţirii.

A doua întrebare cere mai multe nuanţe. În primul rând, aş spune că, după intrarea în UE a 13 noi state în deceniul 2004-2013, nu există vreun partid important din vreo ţară membră care să aibă în program extinderea. Al doilea lucru care merită menţionat e că, în acest moment, singurele ţări interesate cu adevărat în aderare sunt cele din Balcanii de Vest şi, aş zice, Georgia. Nici celelalte ţări din Vecinătatea Estică, incluzând aici Moldova, nici vreuna dintre cele care au refuzat în trecut – Elveţia, Norvegia, Islanda – nu au cu adevărat în plan să-şi depună candidatura. În al treilea rând, trebuie ştiut că, de curând, Comisia Europeană şi-a îmblânzit atitudinea faţă de extindere. Într-adevăr, după ce, în 2014, Jean-Claude Juncker a decretat că, în timpul mandatului său, nu va exista vreun nou stat-membru, în ultimele luni atât el, cât şi comisarul Johannes Hahn sau şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, au început să vorbească despre o nouă lărgire a UE.

Noua Strategie pentru Balcanii de Vest, publicată săptămâna trecută şi dezbătută în plenul PE de la Strasbourg, confirmă că există un viitor în UE pentru toate cele şase ţări.

Ce-i drept, au precizat ei, aceasta nu s-ar petrece nici în următorul mandat al instituţiilor europene, ci cel mai devreme în 2025. Afirmaţia e riscantă, pentru că viitoarea Comisie ar putea, desigur, revizui ţinta. Într-un sens sau într-altul. Deocamdată, Juncker & co. au sugerat că Serbia şi Muntenegru ar putea adera peste 7 ani. Ideea de a menţiona doar aceste ţări pare rezonabilă: doar ele negociază în acest moment. Pe de altă parte, când celelalte ţări din Balcanii de Vest au auzit asta, au reacţionat: şi pe noi cui ne lăsaţi?

Cargando...

Noua Strategie pentru Balcanii de Vest, publicată săptămâna trecută şi dezbătută în plenul PE de la Strasbourg, confirmă că există un viitor în UE pentru toate cele şase ţări. Comisia îl leagă însă, ca şi în trecut, de reforme, de statul de drept, de rezolvarea disputelor bilaterale, de sporirea conectivităţii în domeniul energiei şi al transporturilor. Nu va fi, deci, posibil ca Serbia să intre în UE fără a fi rezolvat mai întâi relaţia cu Kosovo; Bosnia şi Herţegovina nu va adera înainte de a fi un stat pe deplin funcţional; albanezii vor sta pe tuşă dacă nu opresc cultivarea canabisului şi dacă n-au un sistem de justiţie independent de politicieni etc.

Preşedinţia bulgară a Consiliului UE a făcut din Balcanii de Vest una dintre priorităţile sale. La Sofia se va ţine, în mai, un summit important pentru soarta celor şase ţări. Care se aşteaptă ca şi Austria, care asumă preşedinţia în a doua parte a anului, şi România – în primele şase luni din 2019 – să confirme că uşa UE e deschisă.

!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?
n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;
n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;
t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,
document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’);

fbq(‘init’, ‘253361638393458’);
fbq(‘track’, „PageView”);(function(d, s, id) {
var js, fjs = d.getElementsByTagName(s)[0];
if (d.getElementById(id)) return;
js = d.createElement(s); js.id = id;
js.src = „http://connect.facebook.net/en_US/sdk.js#xfbml=1&version=v2.5&appId=209742945804238”;
fjs.parentNode.insertBefore(js, fjs);
}(document, ‘script’, ‘facebook-jssdk’));



Source link

Cargando...

Leave a Comment

%d blogeri au apreciat: