Bilanţul legilor Justiţiei: niciuna n-a trecut integral de judecata CCR. Ce prevederi scandaloase au…


Din sesizările formulate de PNL şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asupra modificărilor la Legea privind organizarea şi funcţionarea CSM, judecătorii au decis ieri că nu mai puţin de cinci puncte ale actului ajuns pe masa lor sunt neconstituţionale. În primul rând, judecătorii au respins noua modalitate de alegere a şefilor CSM, care prevedea că preşedintele secţiei de judecători din CSM devine automat şi preşedinte al Consiliului, iar preşedintele secţiei de procurori devine vicepreşedinte al CSM.

Curtea precizează că cei doi şefi ai instituţiei trebuie aleşi în plenul CSM, exact cum stipulează legea aflată în vigoare, de către toţi membrii Consiliului, nu în secţii separate, cum vrea majoritatea formată din PSD, ALDE şi UDMR. „Textul pe care noi l-am criticat se referea că preşedintele Secţiei de judecători este numit, practic, de drept (n.r. – preşedinte al CSM), şi vicepreşedintele tot de drept, din rândul procurorilor. Textul contrazicea prevederile constituţionale“, a declarat şeful CCR, Valer Dorneanu.

Politicienii nu pot verifica magistraţii
De asemenea, CCR a mai decis şi că dosarele candidaţilor pentru calitatea de membru CSM nu pot fi verificate de către comisiile parlamentare ale SRI şi SIE deoarece s-ar încălca principiul separaţiei puterilor în stat. De altfel, şi când a judecat  Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor, una dintre cele trei legi ale Justiţiei din pachetul de trei,  judecătorii CCR au arătat că verificarea membrilor CSM de către parlamentarii care controlează serviciile de informaţii e neconstituţională. Practic, Curtea n-a făcut altceva decât să respecte propria jurisprudenţă. Nu în ultimul rând, judecătorii CCR au găsit şi „paralelisme legislative“, adică proceduri juridice deja reglementate într-o parte a legii şi reluate în aceeaşi formă în altă parte actului legislativ, deci inutile.

„Gloanţele PNL“, drept la ţintă
Unul dintre reprezentanţii PNL în Comisia Iordache, responsabilă pentru elaborarea legilor Justiţiei, a subliniat că liberalii sunt d-abia la început cu sesizările adresate CCR pe aceste acte normative. „Nu s-a terminat cu aceste sesizări de neconstituţionalitate. Am ales ca tactica, de la bun început, să nu tragem toate gloanţele o dată. Mai sunt încă suficiente motive pentru care cele trei legi ale Justiţiei se dovedesc a fi neconstituţionale“, a declarat deputatul Ioan Cupşa. După ce vor fi „reparate“ de Parlament, legile Justiţiei vor purtea fi contestate din nou la CCR.

De altfel, celelalte două legi elaborate de Comisia Iordache au fost declarate parţial neconstituţionale. În primul rând, în Legea referitoare la organizarea judiciară au fost găsite patru puncte neconstituţionale, unul dintre ele fiind faptul că la Curţile de apel pot fi angajaţi magistraţi pensionari cxare să se ocupe de redactarea hotărârilor judecătoreşti.

Cargando...

În schimb, în ceea ce priveşte a doua lege a Justiţiei, adică Legea privind statutul judecătorilor şi magistraţilor, CCR a respins noua procedură de numire a preşedintelui şi vicepreşedintelui Curţii Supreme, nu a fost de acord ca magistraţii să ocupe funcţii politice şi a declarat articolul prin care parlamentarii ar fi putut să aibă acces la informaţii secrete din dosare.

Nu în ultimul rând, cea mai importantă parte a legii pe care CCR a declarat-o neconstituţională se referă la răspunderea magistraţilor. Comisia Iordache a operat unele modificări în lege prin care magistraţii puteau fi traşi la răspundere pentru sentinţele date pe baza unor criterii laxe, subiective. În plus, CCR nu a fost de acord cu faptul că statul trebuie să „se întoarcă obligatoriu împotriva magistratului care a comis o eroare judiciară“.  

Opinia separată a Liviei Stanciu
Tot marţi, CCR a publicat motivarea deciziei privind prima lege a Justiţiei, în aceasta fiind prinsă şi opinia separată a judecătorului Livia Stanciu în ceea ce priveşte înfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, despre care ceilalţi colegi au spus că e contituţională. „Constatăm că nu există o astfel de măsură pentru parlamentari, pentru membrii Guvernului, pentru funcţionari sau pentru vreo altă categorie profesională. Nu există nicio justificare pentru ca magistraţii să fie supuşi unui tratament special“, a artătat Stanciu, precizând faptul că prin noua structură  s-ar induce idea că există o problemă de infracţionalitate în rândul magistraţilor. 

!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?
n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;
n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;
t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,
document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’);

fbq(‘init’, ‘253361638393458’);
fbq(‘track’, „PageView”);(function(d, s, id) {
var js, fjs = d.getElementsByTagName(s)[0];
if (d.getElementById(id)) return;
js = d.createElement(s); js.id = id;
js.src = „http://connect.facebook.net/en_US/sdk.js#xfbml=1&version=v2.5&appId=209742945804238”;
fjs.parentNode.insertBefore(js, fjs);
}(document, ‘script’, ‘facebook-jssdk’));



Source link

Cargando...

Leave a Comment

%d blogeri au apreciat: